RSS Feed

Monthly Archives: Iulie 2012

Berlin- (fun) facts

Posted on

Ich bin eine berlinerin! Adica eu sunt berlineza, iar acum pot sa spun asta pe bune, nu doar sa citez un print care zace pe peretii garii centrale cine stie de cand. Mi-am castigat dreptul de a face aceasta afirmatie (chiar daca doar pe jumatate) tocmai ieri, cand am reusit sa indrum un cetatean spre Muzeul de Istorie Naturala. Si zic ca doar pe jumatate pentru ca indicatiile i le-am dat in engleza. Small steps are better than no steps, zic!

In ultima postare  am promis ca nu voi ma fi carcotasa. Si ca sa vedeti ca ma tin de cuvant, am facut o lista cu fun facts despre Berlin.

  1. Ordinea si discilina tipice nemtilor le-am putut observa inca din aeroport. Daca vrei sa iei un taxi din fata aeropotului, nu poti sa il iei pe primul care iti iese in cale. Trebuie sa iti iei frumos bagajelul si sa te duci la primul taxi din lunga coada din statia de taxiuri. Am incercat noi sa fentam taximetristii (deh, invatati ca acasa), dar taximetristul ne-a indicat directia primului taxi din rand. Cum adica…sa fure el clientul altuia? Nein!
  2. Berlinul este primul oras (dintre cate am vazut eu) fara zebre. Nici macar una! (in zoo nu am fost inca, acolo poate au..dar nu despre ele vorbesc). Si cu toate astea, soferii nu ii iau pe sus pe pietoni (bine ca la noi nici macar trecerile marcate cu 4 indicatoare, 3 marcaje pe carosabil si 2 stopuri nu-i opresc pe soferii grabiti).
  3. Un alt lucru pe care il admir la berlinezi este respectul pe care soferii il au pentru biciclistii cu care impart soseaua. Probabil ca  legea formulata in asa fel incat sa ii protejeze pe biciclisti (soferilor li se suspenda carnetul daca „mangaie” vreun astfel de partcipant la trafic) i-a educat cu timpul pe soferi. Si poate ca si la noi ar creste respectul pentru biciclisti, daca legea ar fi aceeasi pentru toti
  4. Din punct de vedere arhitectural, cuvantul ordine cred ca stat temelia fiecarei schite de constructie a cladirilor de aici. Ai spune ca intreg orasul e la acelasi nivel (cu mici exceptii). Cand toate cladirile au aproape aceeasi inaltime, parca nu te simti ca intr-un joc prost de Tetris… Mie, cel putin, imi place mai mult asa. In cazul asta, insa, exista si un „dar”: daca toate cladirile au aceeasi inaltime si seamana incredibil de mult intre ele, la un momentdat ajungi sa te simti ca intr-un labirint. Sa te vad, romane, cum mai iesi de acolo! 🙂
  5. Unul dintre cele mai haioase lucruri pe care le-am aflat despre orasul asta este legat de cersit. Daca vrei sa intinzi o mana, trebuie sa primesti aprobare de la primarie sa o faci. Tot cei de la primarie iti vor spune si unde sa mergi la cersit… ca sa fie si cersetorii impartiti in mod egal in oras, ce-i asta?! La fel, daca vrei sa zdrangani la un instrument la colt de strada, ca sa castigi un ban cinstit, trebuie sa mergi in audienta la primarie si doar daca lor le place cum zdrangani obtii aprobarea.
        Ce-i drept, nemtii sunt mai inventivi cand vine vorba de entertainment stradal 😀

Astea sunt 5 lucruri faine despre Berlin. In incheiere as vrea sa va spun despre cel mai upgraded cersetor pe care l-am vazut vreodata. Asta le da clasa nu doar cersetorilor din Romania (care au ajuns la expert level in ceea ce fac), ci tuturor cersetorilor din lumea asta. De ce? Pentru ca el strangea banii nu intr-o cana, nu intr-o palarie si nici intr-o cutie de carton ci… intr-o tigaie de teflon. Noua! Pana si cersetoru`neamt se respecta! 😀

Anunțuri
Posted on

Ok, deci m-am mutat (pentru o vreme) intr-un oras mare, o capitala europeana, unde nu cunosc mai mult de trei persoane. „Been there, done that… nu ar trebui sa fie ataaat de greu”, imi ziceam eu, ferm convinsa ca mutarea asta nu ar trebui sa fie cu mult mai diferita decat plecarea mea din Ardealul linistit in Bucurestiul zgomotos si aglomerat. Ei bine, ghici ce? M-am inselat. Iar de asta mi-am dat seama abia in momentul in care am iesit pe strazile Berlinului de una singura, pentru prima oara. Pot sa spun ca m-am simtit ca o pisica in ocean. Cand schimbi orasul, e una, dar cand dai tara ta pe o tara a carei limba nu o cunosti (si unde nu ai voie sa folosesti torrenti 😛 ) e alta mancare de peste.

Dar ca sa nu ma simt de parca as fi aterizat acolo de pe o alta planeta, am incercat sa caut asemanarile cu Bucurestiul. Si sunt cateva:

  • Gunoaie pe strazi- check! Nu in cantitati industriale ca prin tarisoara noastra, dar parca ma asteptam de la un popor atat de tipicar si pretentios ca cel al nemtilor sa nu se confrunte cu problema asta.
  • Gigei fara locuinta cu (a 5-a) bere in mana ziua in amiaza mare- check!
  • Gigei care vin la tine pe strada si iti cer mancarea din mana- check!
  • Zeci de strazi ciuruite- check! Si, odata cu ele, cel putin cinci Dorei pe santier, dintre care unul lucreaza, unul da indicatii si ceilalti se uita.
  • Alba-neagra la coltu`strazii- (oooo da!) check! Cu tot cu fraierii care dau cate 50 de euro baetasilor care „joaca cinstit”.

Asadar, fiecare padure are uscaturile ei. Eu nu pot decat sa ii multumesc Berlinului ca ma face sa ma simt mai aproape de casa!

(Stiu, e o postare rautacioasa… Dar promit ca in urmatoarea scriu numa`de bine. Si ca sa vedeti ca nu i-am pus gand rau Berlinului, va las cu o poza mai mult decat sugestiva 😀 )

Exista viata dupa licenta…

Posted on

Buuun, acum ca a trecut si licenta, putem sa ne intoarcem la vietile noastre. Viata de absolvent seamana extrem de mult cu cea de simplu studentel. Ma rog, exista unele schimbari: acum suntem someri cu diploma!

In fine, ideea e ca acum pot in sfarsit sa ma bucur de vara si de olecuta de timp liber. Si cum problemele cu facultatea s-au terminat (cel putin asa cred), mi-am putut lua zborul (la propriu) spre Berlin.

Ce stiam despre Germania?

  • bere
  • carnati
  • ordine si disciplina
  • limba cu multe „H”-uri

Ce am aflat pana acum despre Germania/ Berlin?

  • daca pierd un meci de fotbal in campionatul european, a doua zi nu te poti astepta sa functioneze cum trebuie ( na ca le-am gasit o scuza pentru faptul ca mi-au pierdut bagajul in aeroport)
  • in mod surprinzator, berlinezii traverseaza strada la fel de aiurea ca bucurestenii ( nu in modul sinucigas in care o fac ai nostri, ei asteapta sa se elibereze soseaua, dar totusi…)
  • Cola+ Fanta= Spetzi, o bautura care poate deveni addictive (o recomanf 😀 ).
  • are si Bucurestiul un punct in plus fata de Berlin: parcurile (aranjamentele florale din parcurile bucurestene dau mai bine decat…iarba din parcurile berlineze)
  • NU folosi dubla afirmatie! E una sa spui „Ja” („da”) si alta sa spui „Ja, ja” – noi obisnuiti fiind sa spunem „da,da” in limba noastra, spuneam la fel si in germana, fara sa stim ca, de fapt, ii trimiteam la dracu`pe bietii oameni. Ma intreb ce o fi insemnand daca zici de trei ori „Ja”…
  • trist, dar adevarat: berlinezii nu prea ies „la o bere, ca baietii”!!! (insa acest aspect trebuie sa il mai cercetez, nu cred pana nu am 3 surse…nu vreau sa cred!!)
  • in Berlin, restaurantele Subway sunt aproape ca si shaormeriile din Bucuresti: 2-3 pe fiecare strada. Nu pot sa spun ca ma intristeaza lucrul asta… 🙂
  • nu in ultimul rand, Berlinul are cea mai frumoasa gara pe care am vazut-o vreodata.  Se aseamana cu cea din Bucuresti … in sensul ca se numeste „Gara de Nord”. In rest, a le compara pe cele doua e ca si cum ai compara Parisul … Baicoi.

Mai sunt multe de vazut/ descoperit/ aflat. Am sa revin cat de curand cu poze si povesti. Pana atunci bucurati-va de vara si relaxati-va pe piesa de mai jos. Intre timp, eu am sa incerc sa ma obisnuiesc sa ma trezesc dimineata fara sa aud pe cineva cum striga „FIARE VEEECHI, FIARE LUAAAAM!” si zgomote de bormasina.

 

 

%d blogeri au apreciat asta: